Prilej de bucurie si bunastare, Dragobetele reprezinta una din cele mai frumoase obiceiuri stravechi ale poporului nostru…cam asa incepeam sa astern pe pagina blogului acum 1 an(ş0r)…hehe anul a trecut si iata ne-am facut maricei…si  pot sa zic LA MULTI ANI pentru blogul acesta care iata a trecut 1 an si vor mai trece altii.

Va multumesc tuturor celor care au trecut in “casa mea”cum imi place mie sa-i dau denumirea blogului meu si inca o data va astept de fiecare data cu mare drag…

Iata, ca azi 24 februarie 2010 alaturi de ziua blogului de 1 an(şor)coincide si ziua iubirii la romani cea de Ziua Dragobetelui.O zi frumoasa in care trebuie intampinata numai cu iubire si suflete implinite de fericire.As incepe prin urmatoare cuvinte: imi este atat de dor de tine incat ma gandesc uneori ca poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire..dar tocmai asta n-au sa inteleaga niciodata oamenii cu adevarat pentru ca multi o daruiesc prea mult si altii nu o daruiesc deloc chiar daca zice ca este oferita…da,poate dar nu in deajuns…

Stau si ma intreb de ce omul pe fata pamantului asta care o are el buna/rea sufera?si nu sufera oricum, ci din dragoste…nu zice o vb degeaba”Cine iubeste si este iubit nu va mai fi niciodata acelasi om ca inainte…”si asa este…pentru ca in momentul cand iubesti din toata inima nu te mai gandesti ce a fost ci te gandesti la ce va fi…in bine…Fericirea nu inseamna sa ai ceea ce doresti, ci sa doresti ceea ce ai…ca degeaba poate ai aceasta fericire dar daca ea nu este si impartasita cu cel drag de langa tine nu mai este atat de importanta.Cine are puterea si capacitatea de a se indragosti, poate avea mereu incredere in iubire si in valoarea omului de care s-a indragostit…valoarea nu neaparat materiala ci cea sufleteasca pentru ca asta este cea mai importanta in viata unui om indragostit…Fara dragoste suntem orfani de toate, fara pasiune suntem un nimic pentru ca doar asa ne dam seama daca exista intre cei doi iubire,intelegere si multa tandrete…altfel ea”iubirea”nu va exista niciodata…

Iubirea,dragostea sunt impartasite de oameni pentru ca sunt fortele cele mai mari care exista in lume si “izvorul “cel mai important pentru poezie… pentru ca numai din iubire,dragoste Dumnezeu l-a creeat pe om…si daca El e bun si iubitor cu noi ,noi de ce sa nu fim asemeni Lui? Si voi incheia aceasta mica “epistola” spunand urmatoarele cuvinte si sper sa ma intelegi draga/le cititorule din tot ce am scris eu aici ca fara IUBIRE nu exista viata!Te iubesc si as vrea sa pot zice asta si peste 10-20-50 de ani…(impreuna)cu tine…si chiar dincolo de nori…asa trebuie sa „sune”o declaratie,poveste sau de ce nu o scrioare de dragoste acum in prag de Dragobete ,pe curand…